Al VIII-lea Simpozion. 2013
"Stiinte exacte si mai putin exacte"
 
     
 
Simpozionul internaţional Cucuteni 5000 Redivivus, ediţia a VIII-a
Simpozionul Internaţional Cucuteni 5000 Redivivus, una dintre cele mai cunoscute manifestări ştiinţifice din România şi Republica Moldova a ajuns anul acesta la cea de a opta ediţie. Manifestarea păstrează caracterul itinerant al acestui eveniment şi având în vedere că anul acesta se împlinesc 50 de ani de la înfiinţarea Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, avem plăcerea de a vă anunţa că fosta capitală a Moldovei este aleasă de organizatori drept gazdă a ediţiei 2013.
Simpozionul îşi propune crearea unei atmosfere interdisciplinare de care să beneficieze atât cei care se ocupă de ştiinţele exacte, cât şi specialiştii în ştiinţe umaniste din România, Republica Moldova şi nu numai. Manifestarea va avea trei secţiuni, care se vor desfăşura separat:
  • Cultura Cucuteni – Tripolie;
  • Istoria ştiinţelor şi tehnicii;
  • Cultură și civilizație.
 
     

     
 
Scurt Istoric
„Acest popor (românii) îşi are o istorie de 4 ori milenară de când s-a detaşat ca etnicitate din lumea societăţii primitive. O vechime cum nu au multe popoare, sau dacă o au, nu s-au menţinut pe teritoriul în care au apărut, aşa cum este cea a poporului român” (N.Iorga).
     
 
Cultura cucuteni
 
     
Receptată de regulă prin vechime sau lupta pentru independenţă şi unitate, istoria românilor se impune a fi cunoscută şi prin puterea de creaţie a acestui popor, prin cultura lui inegalabilă. Pe parcursul mileniilor dezvoltarea societăţii a fost determinată de elementul creativ. Inventatorii anonimi ai focului, roţii, vaselor, celor mai primitive scule au fost şi creatorii civilizaţiilor. Se pare că epoca neoliticului (5500-2000p.ch.) este acea perioadă, în care activitatea creativă a căpătat proporţii şi manifestări impresionante. Au apărut adevăratele aşezări stabile cu locuinţe la suprafaţă, concepute de mintea omului. Geto-dacii au fost în mare parte contemporani cu marile civilizaţii ale antichităţii: egipteană, greacă, persiană, romană. În epoca amintită pe teritoriul locuit de geto-daci s-au înregistrat remarcabile capodopere de creaţie. Spre exemplu pot fi nominalizate cele de la Criş, Vădastra, Turdas, Baian, Cucuteni. Dintre acestea reţine în mod deosebit atenţia ceramica de tip Cucuteni, aparţinând neoliticului târziu (3500-2500). Este o realizare de un înalt nivel creativ şi tehnic. Unele dintre cele mai remarcabile realizări timpurii ale poporului român constituie perechea „Gânditorul” de la Cernavoda (un bărbat şi o femeie) şi gânditorul de la Târpeşti.
Cunoscută mult timp doar specialiştilor, cultura Cucuteni suscită astăzi interesul unor cercuri tot mai largi de iubitori ai artei preistorice şi arheologiei. Triburile Cucuteni au creat splendida şi originala ceramică pictată şi au lăsat opere nu mai puţin remarcabile în domeniul artei figurative. Realizările artistice ale cucutenienilor se înscriu, incontestabil, între cele mai importante manifestări de artă plastică din lume, constituind, pentru preistoria Europei, o culme de neechivalat, o contribuţie inestimabilă la patrimoniul cultural mondial.
     
 
Ceramica
 
     
Cultura Cucuteni, parte integrantă a marelui complex cultural Ariuşd-Cucuteni-Tripolie răspândit din sud-estul Transilvaniei şi nord-estul Munteniei, peste toată Moldova şi Basarabia până în vestul Ucrainei, care a atins în perioada sa de maximă expansiune o suprafaţă de peste 350 000 de kmp, a constituit obiectul a numeroase studii şi lucrări cu caracter monografic. Conform acestora, în cadrul marelui complex cu ceramică pictată avem de-a face cu două mari areale regionale, Ariuşd-Cucuteni şi Tripolie între care nu Prutul, cum s-a considerat mai de mult, ci mai curând Nistrul constituie o linie de demarcaţie convenţională.
Civilizaţia Cucuteni s-a născut pe un fond local, Precucuteni III, cu influenţe venite din mediile culturale învecinate (Petreşti şi Gumelniţa) şi a cunoscut 3 faze de evoluţie stabilite pe baza analizei stratigrafice şi stilistice numite de arheologi A, A-B şi B fiecare cu mai multe etape corespunzătoare celor cu altă denumire din cadrul culturii Tripolie. Dintre nenumăratele aspecte materiale ale culturii Cucuteni păstrate până în zilele noastre şi scoase la iveală prin cercetările întreprinse de-a lungul a aproape un secol, ceramica şi sculptura — sau, mai exact spus modelajul în lut — constituie cele două capitole ale artei cucuteniene. Arta ornamentării, în special pictate, a ceramicii, precum şi sculptura cucuteniană, oricât de parţial au ajuns până la noi, sunt foarte bine reprezentate prin artefactele găsite. Multe dintre formele ceramice - în special ale categoriilor pictate — sunt realizări de o eleganţă desăvârşită, dovedind un simţ al proporţiilor şi al liniilor profilului de-a dreptul uimitor, fie că este vorba de vase mari, de aproape un metru înălţime, fie că ne referim la recipiente având abia câţiva centimetri. Pe lângă cultivarea plantelor, comunităţile cucuteniene se ocupau cu creşterea animalelor, în special a taurinelor şi în al doilea rând cu a porcinelor şi a ovi-caprinelor. Vânătoarea avea un rol secundar fără a fi de neglijat.
     
 
Ceramica
 
     
Cultura Cucuteni, parte integrantă a marelui complex cultural Ariuşd-Cucuteni-Tripolie răspândit din sud-estul Transilvaniei şi nord-estul Munteniei, peste toată Moldova şi Basarabia până în vestul Ucrainei, care a atins în perioada sa de maximă expansiune o suprafaţă de peste 350 000 de kmp, a constituit obiectul a numeroase studii şi lucrări cu caracter monografic. Conform acestora, în cadrul marelui complex cu ceramică pictată avem de-a face cu două mari areale regionale, Ariuşd-Cucuteni şi Tripolie între care nu Prutul, cum s-a considerat mai de mult, ci mai curând Nistrul constituie o linie de demarcaţie convenţională.
     
 
Loc. cucuteniana
 
     
Locuinţele cucuteniene au fost cercetate cu atenţie fiind printre cele mai studiate probleme. Sunt cunoscute tehnicile de construcţie şi amenajările interioare. Marea majoritate a locuinţelor cucuteniene era constituită din construcţii dreptunghiulare de dimensiuni variabile (între 40-100 mp), dar sunt şi cazuri de locuinţe care ating 350 mp. Specifică pentru faza A este locuinţa pe platformă din bârne peste care s-a aplicat un strat de lut refăcut din când în când. În fazele Cucuteni A-B şi B acest gen de construcţie care cere un volum mai mare de muncă este mai puţin frecvent fără a fi total abandonat. Locuinţele sunt în general spaţioase fiind uneori împărţite în 2 sau mai multe încăperi reflectând măiestria constructorilor şi un înalt grad de civilizaţie.
Cucutenii astăzi
Preocupările specialiştilor în domeniu nu s-au oprit la acest stagiu. În anul 2001, în baza unui proiect finanţat în prima etapă de dr. Romeo Dumitrescu, iar ulterior şi de Ministerul Culturii şi Cultelor se realizează un parc arheologic, sub directa îndrumare a prof. Vasile Cotiugă, de la Universitatea din Iaşi, a făcut o încercare de a reedita un sat milenar cu construcţii (locuinţe) asemănătoare celor probabile ale locuitorilor din antichitate, creând condiţii de locuire şi de hrană, folosind pietre pentru producerea făinii de grâu, apoi coacerea pâinii în cuptoare folosite de băştinaşii cucutenieni, de asemenea folosirea arcului cu săgeţi etc.
     
 
Muzeul Cucuteni
 
     
Din iniţiativa primarului comunei Cucuteni Mihai Tun, dorind ca localitatea să devină cât mai atractivă turiştilor, în colaborare cu Fundaţia AXart din Iaşi, al cărei membru este şi fiica lui, Mihuleac Ionela - artist plastic- a organizat o tabără de sculptură în lemn de stejar.
Acest gen de creaţie este la a-V-a ediţie, iar în ultimii ani prin Fundaţia ARScontinua, realizează concomitent şi activităţi de prelucrare a ceramicii, unde pe lângă profesorii ceramişti din Cluj, Iaşi şi Bucureşti, participă şi copii din comună - în jur de 40 - care însuşesc arta prelucrării ceramicii, unii fiind în al treilea an de practică. Prin realizarea atelierelor de pictură şi sculptură în piatră se doreşte astfel implementarea dragostei pentru artă, dar mai ales dorinţa, de a prelucra ceramica, reluând tradiţia milenară a cucutenienilor.
 
     
     
 
Comitetul de Organizare
Ion Bostan, Academician, rector, Universitatea Tehnică a Moldovei
Lorin Cantemir, prof. univ. dr. ing., Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iaşi
Valerian Dorogan, prof .dr. hab., vice-rector, Universitatea Tehnică a Moldovei
Valeriu Dulgheru, prof. dr. hab., şef catedră, Universitatea Tehnică a Moldovei
Adrian Graur, prof. univ. dr. ing., Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava
Sorin Ignătescu, lector univ. dr., Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava
Radu Munteanu, prof. dr. ing., Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
Radu Pentiuc, prof. univ. dr. Ing., Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava
 
 
     
 
NEOADVANCED Web Design & IT Development