 Simpozionul internaţional Cucuteni 5000 Redivivus,
ediţia a XV-aUniversitatea Tehnică a Moldovei are onoarea de a Vă invita la cea de-a XV-a ediţie a Simpozionului Internaţional: CUCUTENI – 5000 Redivivus: Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte.
Simpozionul va avea loc în perioada 23-24 Octombrie 2020, la Universitatea Tehnică a Moldovei. |
||
|
Scurt Istoric „Acest popor (românii) îşi are o istorie de 4 ori milenară de când s-a detaşat ca etnicitate din lumea societăţii primitive. O vechime cum nu au multe popoare, sau dacă o au, nu s-au menţinut pe teritoriul în care au apărut, aşa cum este cea a poporului român” (N.Iorga).
Receptată de regulă prin vechime sau lupta pentru independenţă şi unitate, istoria românilor se impune a fi cunoscută şi prin puterea de creaţie a acestui popor, prin cultura lui inegalabilă. Pe parcursul mileniilor dezvoltarea societăţii a fost determinată de elementul creativ. Inventatorii anonimi ai focului, roţii, vaselor, celor mai primitive scule au fost şi creatorii civilizaţiilor. Se pare că epoca neoliticului (5500-2000p.ch.) este acea perioadă, în care activitatea creativă a căpătat proporţii şi manifestări impresionante. Au apărut adevăratele aşezări stabile cu locuinţe la suprafaţă, concepute de mintea omului. Geto-dacii au fost în mare parte contemporani cu marile civilizaţii ale antichităţii: egipteană, greacă, persiană, romană. În epoca amintită pe teritoriul locuit de geto-daci s-au înregistrat remarcabile capodopere de creaţie. Spre exemplu pot fi nominalizate cele de la Criş, Vădastra, Turdas, Baian, Cucuteni. Dintre acestea reţine în mod deosebit atenţia ceramica de tip Cucuteni, aparţinând neoliticului târziu (3500-2500). Este o realizare de un înalt nivel creativ şi tehnic. Unele dintre cele mai remarcabile realizări timpurii ale poporului român constituie perechea „Gânditorul” de la Cernavoda (un bărbat şi o femeie) şi gânditorul de la Târpeşti.
Cunoscută mult timp doar specialiştilor, cultura Cucuteni suscită astăzi interesul unor cercuri tot mai largi de iubitori ai artei preistorice şi arheologiei. Triburile Cucuteni au creat splendida şi originala ceramică pictată şi au lăsat opere nu mai puţin remarcabile în domeniul artei figurative. Realizările artistice ale cucutenienilor se înscriu, incontestabil, între cele mai importante manifestări de artă plastică din lume, constituind, pentru preistoria Europei, o culme de neechivalat, o contribuţie inestimabilă la patrimoniul cultural mondial.
Cultura Cucuteni, parte integrantă a marelui complex cultural Ariuşd-Cucuteni-Tripolie răspândit din sud-estul Transilvaniei şi nord-estul Munteniei, peste toată Moldova şi Basarabia până în vestul Ucrainei, care a atins în perioada sa de maximă expansiune o suprafaţă de peste 350 000 de kmp, a constituit obiectul a numeroase studii şi lucrări cu caracter monografic. Conform acestora, în cadrul marelui complex cu ceramică pictată avem de-a face cu două mari areale regionale, Ariuşd-Cucuteni şi Tripolie între care nu Prutul, cum s-a considerat mai de mult, ci mai curând Nistrul constituie o linie de demarcaţie convenţională.
Civilizaţia Cucuteni s-a născut pe un fond local, Precucuteni III, cu influenţe venite din mediile culturale învecinate (Petreşti şi Gumelniţa) şi a cunoscut 3 faze de evoluţie stabilite pe baza analizei stratigrafice şi stilistice numite de arheologi A, A-B şi B fiecare cu mai multe etape corespunzătoare celor cu altă denumire din cadrul culturii Tripolie. Dintre nenumăratele aspecte materiale ale culturii Cucuteni păstrate până în zilele noastre şi scoase la iveală prin cercetările întreprinse de-a lungul a aproape un secol, ceramica şi sculptura — sau, mai exact spus modelajul în lut — constituie cele două capitole ale artei cucuteniene. Arta ornamentării, în special pictate, a ceramicii, precum şi sculptura cucuteniană, oricât de parţial au ajuns până la noi, sunt foarte bine reprezentate prin artefactele găsite. Multe dintre formele ceramice - în special ale categoriilor pictate — sunt realizări de o eleganţă desăvârşită, dovedind un simţ al proporţiilor şi al liniilor profilului de-a dreptul uimitor, fie că este vorba de vase mari, de aproape un metru înălţime, fie că ne referim la recipiente având abia câţiva centimetri. Pe lângă cultivarea plantelor, comunităţile cucuteniene se ocupau cu creşterea animalelor, în special a taurinelor şi în al doilea rând cu a porcinelor şi a ovi-caprinelor. Vânătoarea avea un rol secundar fără a fi de neglijat.
Cultura Cucuteni, parte integrantă a marelui complex cultural Ariuşd-Cucuteni-Tripolie răspândit din sud-estul Transilvaniei şi nord-estul Munteniei, peste toată Moldova şi Basarabia până în vestul Ucrainei, care a atins în perioada sa de maximă expansiune o suprafaţă de peste 350 000 de kmp, a constituit obiectul a numeroase studii şi lucrări cu caracter monografic. Conform acestora, în cadrul marelui complex cu ceramică pictată avem de-a face cu două mari areale regionale, Ariuşd-Cucuteni şi Tripolie între care nu Prutul, cum s-a considerat mai de mult, ci mai curând Nistrul constituie o linie de demarcaţie convenţională.
Locuinţele cucuteniene au fost cercetate cu atenţie fiind printre cele mai studiate probleme. Sunt cunoscute tehnicile de construcţie şi amenajările interioare. Marea majoritate a locuinţelor cucuteniene era constituită din construcţii dreptunghiulare de dimensiuni variabile (între 40-100 mp), dar sunt şi cazuri de locuinţe care ating 350 mp. Specifică pentru faza A este locuinţa pe platformă din bârne peste care s-a aplicat un strat de lut refăcut din când în când. În fazele Cucuteni A-B şi B acest gen de construcţie care cere un volum mai mare de muncă este mai puţin frecvent fără a fi total abandonat. Locuinţele sunt în general spaţioase fiind uneori împărţite în 2 sau mai multe încăperi reflectând măiestria constructorilor şi un înalt grad de civilizaţie.
Cucutenii astăziPreocupările specialiştilor în domeniu nu s-au oprit la acest stagiu. În anul 2001, în baza unui proiect finanţat în prima etapă de dr. Romeo Dumitrescu, iar ulterior şi de Ministerul Culturii şi Cultelor se realizează un parc arheologic, sub directa îndrumare a prof. Vasile Cotiugă, de la Universitatea din Iaşi, a făcut o încercare de a reedita un sat milenar cu construcţii (locuinţe) asemănătoare celor probabile ale locuitorilor din antichitate, creând condiţii de locuire şi de hrană, folosind pietre pentru producerea făinii de grâu, apoi coacerea pâinii în cuptoare folosite de băştinaşii cucutenieni, de asemenea folosirea arcului cu săgeţi etc.
Din iniţiativa primarului comunei Cucuteni Mihai Tun, dorind ca localitatea să devină cât mai atractivă turiştilor, în colaborare cu Fundaţia AXart din Iaşi, al cărei membru este şi fiica lui, Mihuleac Ionela - artist plastic- a organizat o tabără de sculptură în lemn de stejar.
Acest gen de creaţie este la a-V-a ediţie, iar în ultimii ani prin Fundaţia ARScontinua, realizează concomitent şi activităţi de prelucrare a ceramicii, unde pe lângă profesorii ceramişti din Cluj, Iaşi şi Bucureşti, participă şi copii din comună - în jur de 40 - care însuşesc arta prelucrării ceramicii, unii fiind în al treilea an de practică. Prin realizarea atelierelor de pictură şi sculptură în piatră se doreşte astfel implementarea dragostei pentru artă, dar mai ales dorinţa, de a prelucra ceramica, reluând tradiţia milenară a cucutenienilor.
Download: "CUCUTENI" de Hubert Schmidt (79Mb)
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Organizatori
|
||
|
Comitetul de Onoare Prof. univ. dr. hab. Viorel Bostan, Rector, Univ. Tehnică a Moldovei.
Acad. Ion Bostan, Universitatea Tehnică a Moldovei
Acad. Ion Tighineanu, Academia de Științe a Moldovei
Prof. univ. dr. ing. Lorin Cantemir, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iaşi, D.H.C. al Universităţii Tehnice a Moldovei.
Acad. Nicolae Dabija, poet naţional, Preşedintele Forului Democrat al Românilor din Moldova
Prof. univ. dr. ing. Alexandre Herlea, Universitatea Tehnologică Belfort, Franţa, Preşedintele Casei Române din Paris
Prof. univ. dr. Alexandru Mironov, ex-ministru al Tineretului și Sportului, scriitor, România
Prof. dr.ing. Dumitru Palade, ex-ministru al Cercetării, România
Prof. univ. dr. ing. Peter Lorenz, Univ. din Saarbrucken, Germania.
Prof.univ.dr.ing. Vasile Puiu, Univ. „Vasile Alecsandri“ din Bacău, vicepreşedinte al Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”.
Prof. univ. dr. ing. Radu Munteanu, Universitatea Tehnică din Cluj - Napoca, D.H.C. al Universităţii Tehnice a Moldovei.
Prof. univ. dr. ing. Adrian Graur, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava, D.H.C. al Universităţii Tehnice a Moldovei.
Acad. Gheorghe Ghidirim, Universitatea de Stat de Medicina şi
Farmacie „N. Testemițeanu”, Chișinău.
Mihai Tun, ex-primar de Cucuteni.
Ion Dolganiuc, primar s. Colibași, r-nul Cahul.
Natalia Petrea, ex-primar c. Costești, r-nul Ialoveni.
Tudor Grigoriță, șef secție Cultură, r-nul Ialoveni.
Daniel Soroiu, primar c. Cașin, jud. Bacău, România.
Constantin Tudose, Cașin, jud. Bacău, România.
|
||
|
Comitetul de Organizare Prof.univ.dr.ing. Lorin Cantemir, Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” Iaşi , D.H.C. al Universităţii Tehnice a Moldovei
Academician Ion Bostan, Universitatea Tehnică a Moldovei
Academician Nicolae Dabija, poet, președinte FDRM
Prof.univ. dr. hab. Valeriu Dulgheru, Director departament, Universitatea Tehnică a Moldovei, Chişinău, D.H.C. al Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi
Nicolae Bulat, Director al Muzeului de Istorie şi Etnografie „Cetatea Soroca”
Conf. univ. dr. Ilie Manoli, Universitatea Tehnică a Moldovei
Conf. univ. dr. Sergiu Zaporojan, Universitatea Tehnică a Moldovei
Zinaida Stratan, Director Bibliotecă,Universitatea Tehnică a Moldovei
Prof. univ. dr. ing. Vasile Puiu, Universitatea „Vasile Alecsandri“ din Bacău, Vicepreşedinte al Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”
Conf.univ. dr. ing. Gelu Ianuş, Decan, Facultatea de Mecanică, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi
Prof. univ. em. dr. ing. Dumitru Olaru, Prodecan, Facultatea de Mecanică, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi
Conf. univ. dr. Vasile Cartofeanu, Universitatea Tehnică a Moldovei
Petru Costin, directorul Muzeului Serviciului Vamal al Republcii Moldova
Victor Cobzac, artist plastic, Universitatea Tehnică a Moldovei.
Tudor Botin, artist plastic, Universitatea Tehnică a Moldovei.
Vasile Daud, dr. Institutul de Energetică, Academia de Științe a Moldovei
Andrei Dorogan, dr.conf.univ.,Universitatea Tehnică a Moldovei
Marcel Zgherea, folkist, Republica Moldova
Alexandru Cazacu, artist al Poporului, Republica Moldova
|
||