Ştiinţa şi tehnica fac parte din cultura şi civilizaţia unui popor, reprezentând componente esenţiale ale societăţii umane şi ale istoriei. Istoria, ca o sumă a dezvoltării tuturor laturilor sociale, materiale şi spirituale ale societăţilor, trebuie reamintită periodic, nu numai la nivelul unei generaţii, ci de mai multe ori pentru fiecare generaţie pentru că ea şi învăţămintele ei se uită destul de repede, fără să fie conştientizate. Organizatorii Simpozionului consideră că fiecare membru al unei naţiuni trebuie să conştientizeze acest adevăr şi să facă ceva pentru a-l materializa.

Tematica simpozionului se înscrie in acest context fiind dirijată pe doua mari domenii.

Prima temă Cucuteni 5000 – Redivivus se referă la tot ce ţine de cultura şi civilizaţia Cucuteni. Dezvoltată pe câmpiile mănoase ale silvo-stepei dintre Carpaţi şi Nipru, această civilizaţie s-a adaptat la condiţiile locale, dând naştere unor manifestări culturale strâns înrudite între ele, care, împreună, au format un vast complex arheologic, întins pe o suprafaţă de peste 350.000 km pătrați şi numit de specialişti, conform legilor convenţionale ale arheologiei, Cucuteni – Tripolie – Ariuşd, după localităţile din Moldova, Ucraina şi Transilvania, unde s-au făcut pentru prima oară, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, descoperiri de acest tip. Durata de evoluţie a fenomenului cultural pre-Cucuteni - Cucuteni-Tripolie cuprinde peste două milenii, începând aproximativ cu anii 5100/5000 până în 2750 î.Hr. Staţiunea eponimă (Cucuteni- Cetăţuia) se află pe teritoriul judeţului Iaşi, la 12 kilometri nord de oraşul Târgu Frumos. Aspectul cultural din partea est-centrală a Transilvaniei este denumit după staţiunea de la Ariuşd (judeţul Covasna), situată la 15 kilometri sud-vest de oraşul Sfântu Gheorghe, iar varianta culturală răsăriteană, de pe teritoriul Ucrainei, este denumită după satul Tripolie (40 kilometri sud de Kiev, pe malul drept al Niprului). Deşi cultura Ariuşd-Cucuteni-Tripolie este una dintre cele mai valoroase culturi ale preistoriei europene, ea rămâne totuşi insuficient cunoscută pe plan internaţional. La modul superficial această cultură este cunoscută mai mult prin ceramică specifică, pictată tricrom, cu alb-crem, roşu crud sau negru şi desene continuu spiralate şi neintersectate. Volumele vaselor ceramice reprezintă asocieri de corpuri geometrice realizate în epoca în care geometria spaţială nu era cunoscută încă. Toate acestea atestă, indubitabil, faptul că autorii acestor opere de artă aveau o percepţie a frumosului neaşteptat de evoluată pentru acea epocă. Pe de altă parte, această ceramică nu reprezintă decât o parte a civilizaţiei şi culturii cucuteniene. Ar fi, deci, să se cunoască şi alte aspecte ale culturii şi civilizaţiei Cucuteni precum: cultivarea cerealelor, unelte, locuinţe, organizare socială, tradiţii, port şi celelalte aspecte ale vieţii spirituale şi materiale. Toate acestea sunt încă departe de a fi bine cunoscute. Trebuie subliniat că se impune o reconsiderare a lor la nivelul cunoştinţelor actuale.

A doua temă a Simpozionului se referă la Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte. După părerea organizatorilor ştiinţele exacte se referă, în special, la cunoaşterea materiei inerte în care legile cauzalităţii sunt mai evidente şi cuantificabile. În acest domeniu ar intra: electricitatea, magnetismul, mecanica, rezistenţa materialelor, hidraulica, mineralogia şi altele. Ştiinţele mai puţin exacte se referă la materia vie, în care legile cauzalităţii sunt mai greu de stabilit, ceea ce este evident la ştiinţe ca: istoria, filologia, psihologia, astrologia, neurologia, etc., în care s-ar putea aplica, prin similitudine, extrapolare, analogie sau alte metode ale muncii intelectuale, cunoştinţele obţinute în ştiinţele exacte. Ar fi foarte util să se propună şi să se găsească colective de cercetare interdisciplinară din cele două mari zone, cum ar fi: un colectiv format din muzicieni, pictori şi fizicieni sau astrologi, astronomi şi fizicieni. Aici aşteptăm din partea participanţilor să vină cu tot felul de propuneri, care să permită să se realizeze cunoaşteri importante şi căi de cercetare în ştiinţele mai puţin exacte. Organizatorii asigură discutarea liberă a tuturor subiectelor.

A treia temă a Simpozionului se referă la integrarea europeană a Republicii Moldova, căi de realizare, bune practici în această perioadă extrem de importantă pentru Republica Moldova – perioada de aderare la Uniunea Europeană. Aici așteptăm comunicări despre bune practici, în special, din România, privind procesul anevoios de aderare la Uniunea Europeană. Simpozionul Cucuteni 5000 Redivivus se vrea o continuare a „podurilor de flori”, care au fost acțiuni mai mult romantice decât pragmatice, promovarea adevărului istoric privind multimilenara Istorie a Neamului, inestimabilele valori culturale ale Neamului (port național, cântec, dans național).